M-am saturat de toti si toate.. am cateva 'prietene' care cum au ocazia incep sa ma barfeasca, chiar si cand sunt in cealalta camera, nu le e de ajuns ca s-au razbunat destul pe mine si ca m-au tradat, si ca am trecut peste, pentru ca ele nu isi recunosc vina... de obicei se poarta foarte ok, dar una din ele are pica pe mine, si le intoarce impotriva mea... mereu imi spun 'data viitoare nu mai ies cu ele', dar mereu ma duc, mereu imi spun ca o sa le cosider doar niste amice cu care sa ies cand nu am cu cine, si ca n-o sa ma mai doara cand le vad atat de prefacute.. intotdeauna mi-am dorit macar o prietena adevarata, sau chiar si prieten, desi mereu baietii ajung sa se indragosteasca de mine, ca asa se intampla, si apoi nu vor sa ma mai vada, ca sa le treaca... Si acum pe plan sentimental.. mai multi fosti vor sa se intoarca la mine.. unul e foarte dragut, e baiat bun, destul de destept, se poarta bine, dar ma plictisesc cu el, niciodata nu are nimic de zis, numai eu fac...
Autor: mirry
Cine ar putea avea stres maxim in a doua zi de scoala?!? Eu!Sunt la Liceu de Arte Plastice, iar in clasa a 11-a se fac repartizari pe sectii :scenografie, grafica, design vestimentar, arhitectura, etc. Repartizarile se fac ca acelea de la intrarea in liceu, dupa optiuni si medii. Pe la jumatatea verii am fost la scoala, ca sa vad unde am intrat. Design vestimentar! Prima mea optiune! Am intrat ultima din 10 persoane. Eram fericita si mandra ca am intrat unde am vrut, ma simteam facuta pentru asta. Acum sa revin la ziua de azi: o colega imi spune ca-i pare rau ca nu am intrat unde am dorit. Raman socata si ii zic ca nu e adevarat. Ma pune sa ma uit pe liste. Si ma gasesc la TEXTILE!!! Plus ca mi-au scazut de la 8,42 la 8,39, iar cea din locul meu avea 8,40. Eram sigura ca cineva daduse spaga, si in gandul meu injuram si blestemam. Bun, ma duc la directa, ii zic problema, imi zice ca saptamana asta raman acolo, ma duc la profa de textile, ii explic, imi zice la fel, ma trimite iar la...
La modul cel mai serios... acum cateva minute credeam ca o sa mor. Imi venea sa-i sun pe toti sa le zic ca ii iubesc. Si nu erau ganduri emo. Poate o sa par ipohondrica, dar aveam o durere insuportabila de la rinichiul drept, incat credeam ca o sa cedeze. De cateva luni iau niste pastile, care nu sunt recomandate celor cu insuficienta renala, si desi stiu ca nu am asa ceva, am fost avertizata ca trebuie sa beau cel putin 2 litrii de apa pe zi, dar nu am facut asta decat in primele saptamani, si am ajuns sa beau iarasi doar cand mi-e sete, cate o gura. Chiar credeam ca n-o sa mai apuc ziua de maine, era o durere foarte intensa, care m-a facut sa plang, chiar, desi zilnic suport dureri permanente de spate, deci sunt obisnuita. S-a mai intamplat pana acum, de cand am inceput tratamentul, dar nu atat de rau. Acum, cand citesc ce am scris, totul pare atat superficial, dar eu chiar credeam ca o sa mor. Si mai rau e ca preferam asta, in loc s-o trezesc pe mama sa cheme o ambulanta, pentru...