Nu stiu daca am o VDC, dar pot zice ca am suferit mult.
De cand m-am nascut in familia mea a fost mai mult tristete si cearta decat fericire.
Parintii mei au divortat si dupa divort am aflat ca va trebui sa ne mutam din oras pt ca tatal meu sa nu ne mai ameninte si deranjeze.
Mi-a fost foarte greu sa renunt la toti prietenii mei si la orasul de care ma leaga multe amintiri si sa ma mut intr-un oras de care nu ma lega nimic si nu cunosteam pe nimeni.
Eu si mama mea trebuia sa avem parte de liniste si intelegere.
Insa pe masura ce am crescut am avut nevoie de mai multe lucruri si mama mea lucreaza din greu pt ca eu sa am de toate. Prieteni nu prea am pt ca la mine in cartier toti fac parte dintr-un grup inca de cand erau mici si nu au acceptat o fata despre care nu stiau nimic.
Acuma m-am mai acomodat, dar imi e foarte dor de orasul meu si de prietenii mei.
Nu e cel mai trist caz, dar am suferit mult…
Astept parerile voastre.